"Luati un cerc. Mangaiati-l. Va deveni vicios."- Eugen Ionesco

Ieri mi-am dat seama ca nu merit nici o minune din partea lui Dumnezeu si ca ar trebui sa fiu ceva mai modesta in ce priveste dorintele mele si "vointele mele".Cred ca asteptam cu totii minuni, nefacand mai nimic pentru asta si nestiind cum si unde sa cautam minunile.Ne dorim altceva decat ce avem nevoie cu adevarat.Poate ca nici de sanatate nu avem nevoie atat de mult cat avem nevoie de mantuire, pocainta, milostenie si smerenie.Mai devreme sau mai tarziu nu voi mai fi la fel de sanatoasa si nu cred ca are El vreo vina.Si la urma urmelor fiecare va patimi cu ceva, candva.Unii mai mult, altii mai putin, altii toata viata, altii deloc.Nu m-am rugat pentru bani, nu m-am rugat pentru a nu mai pacatui.Se spune ca nu trebuie sa-ti doresti sa  nu mai pacatuiesti pentru ca e cam imposibil si astfel vei fi asemenea mortului.Fara pacate e si el.E bine sa avem ispite.Asa putem gasi echilibrul, balanta, ne putem cunoaste mai bine pe noi insine si pe altii.M-am rugat pentru rabdare, iubire si libertate.M-am rugat sa fiu luata in inima Sa si mangaiata.Mi-e teama ca nu ma voi putea ridica la inaltimea asteptarilor Sale daca L-as lua in inima mea acum.Si oricum, incet incet, cand va trebui sa incep sa ma pregatesc sa mor, El intre timp cu siguranta va fi coborat in inima mea demult si va ramane acolo pe vecie.M-am mai rugat si fara a sti pentru ce ma rog.Adica aveam atat de multe sa-i spun si sa-L rog ca incepusem sa pierd sirul si concentrarea pana mi-am dat seama ca nu e bine asa.Si am luat-o incet. Si am inceput a ma ruga in primul rand pentru tine, apoi pentru tine, pentru tine, dar si pentru tine, pentru tine, pentru tine, pentru tine si nu in ultimul rand pentru tine.

P.S.Minunile se gasesc iarna langa sobele din biserici,
toamna in clopotnite, vara in altare iar
 primavara in pridvoare.